Lista Masonilor Din Romania
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Musicology Today Journal of the National University of Music Bucharest
Musicology Today Journal of the National University of Music Bucharest Issue 4 (40) October-December 2019 Title: The Changing Taste of the Romanian Elites as Mirrored in Handwritten Piano Cahiers from the First Half of the Nineteenth- Century Author: Haiganuș Preda-Schimek E-mail: Source: Musicology Today: Journal of the National University of Music Bucharest / Volume 10 / Issue 4 (40) / October-December 2019, 277-307 Link to this article: musicologytoday.ro/40/MT40studiesPredaSchimek.pdf How to cite this article: “The Changing Taste of the Romanian Elites as Mirrored in Handwritten Piano Cahiers from the First Half of the Nineteenth-Century”, Musicology Today: Journal of the National University of Music Bucharest, 10/4 (40) (2019), 277-307. Published by: Editura Universității Naționale de Muzică București Musicology Today: Journal of the National University of Music Bucharest is indexed by EBSCO, RILM, and ERIH PLUS Studies Haiganuș Preda-Schimek Freelancer The Changing Taste of the Romanian Elites as Mirrored in Handwritten Piano Cahiers from the First Half of the Nineteenth Century Keywords: salons, bourgeoisie, ethnic pluralism, musical taste, westernization The private sphere and the analysis of “taste” Before embarking on the main topic of this paper, it is necessary to specify a number of aspects of the methodology I have employed in laying down the framework and clarifying the object of the analysis I have undertaken. For a number of reasons, I have deemed private musical practices more suited to research into “taste” than practices -
Revista Istorică
REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XIX, NR. 1–2 ianuarie–aprilie 2008 S U M A R IN HONOREM ŞERBAN PAPACOSTEA STATALITATE ŞI INSTITUŢII – ÎNTEMEIEREA ŢĂRILOR ROMÂNE ANDREI PIPPIDI, La originile Ţării Româneşti ...................................................................... 5 ŞTEFAN ANDREESCU, Exarhatul. Geneza instituţiei în Ţara Românească şi Moldova ........ 21 LIVIU PILAT, Sfântul Scaun şi întemeierea Moldovei ............................................................. 29 MATEI CAZACU, O controversă: Thocomerius – Negru Vodă ............................................... 49 SERGIU IOSIPESCU, Bătălia de la Posada (9–12 noiembrie 1330). O contribuţie la critica izvoarelor istoriei de început a principatului Ţării Româneşti ........................................ 59 CULT ŞI ETNIE NAGY PIENARU, Otomanii şi Habsburgii. Diplomaţie şi confesiune. Două documente otomane din 1616 ........................................................................................................... 83 ALEXANDRU CIOCÎLTAN, Contrareforma la Câmpulung. Noi documente (1635–1646)..... 99 CULTURĂ ŞI POLITICĂ ILEANA CĂZAN, Cronica Ghiculeştilor. Discurs istoriografic şi realităţi politice internaţionale (1699–1739) .................................................................................................................... 119 NICOLAE LIU, Orizont european în Iluminismul românesc. Francofonie şi cultură franceză.. 135 AMINTIRI ŞI CORESPONDENŢĂ GEORGETA FILITTI, Scrisori de altădată. Din trecutul familiei Aricescu ............................. -
CONTRIBUȚIA OAMENILOR DE TEATRU LA EVENIMENTELE ISTORICE CE AU CONDUS LA CONSTITUIREA „ROMÂNIEI MARI” Corina ILIESCU1
CONTRIBUȚIA OAMENILOR DE TEATRU LA EVENIMENTELE ISTORICE CE AU CONDUS LA CONSTITUIREA „ROMÂNIEI MARI” Corina ILIESCU1 Cuvinte-cheie: actori; dramaturgie; cultură; spirit național; sacrificiu; reîntregire națională. Keywords: actors; drama; culture; national spirit; sacrifice; national reunification. Rezumat: De la primele spectacole în limba română, la începutul secolului al XIX-lea, până la înființarea României Mari în 1918, au trecut o sută de ani în care teatrul românesc a evoluat în strânsă legătură cu afirmarea și conștientizarea identității naționale. Oamenii de cultură din cele trei principate române au fost implicați în mod direct în dezvoltarea artei teatrale, înțelegând că aceasta este un mijloc important de propagare a aspirației naționale în rândul populației. Abstract: It has been a hundred years since the first theatre performances in Romanian, at the beginning of the 19th century, until the establishment of the Great Romania in 1918, a period of time when the Romanian theater has closely evolved in connection with the assertion and awareness of the national identity. The men of culture in the three Romanian Principalities have been directly involved in the development of theatrical art, understanding that this is an important means of spreading the national aspirations among the population. Teatrul românesc a evoluat în directă legătură cu conștientizarea și dezvoltarea identității naționale. Personalitățile care au inițiat și sprijinit primele manifestări ale teatrului cult în Țările Române la începutul secolului al XIX-lea erau implicate totodată și în mișcarea de emancipare națională. Dintre acestea făceau parte: Ioan Heliade Rădulescu, Iancu Văcărescu, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Grigore Cantacuzino, C.A. Rosetti, C. -
Considérations Sur La Modernisation Et La Redéfinition De La Physionomie Néolatine Du Roumain. Deux Siècles D'influence Fr
SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES CONSIDÉRATIONS SUR LA MODERNISATION ET LA REDÉFINITION DE LA PHYSIONOMIE NÉOLATINE DU ROUMAIN. DEUX SIÈCLES D’INFLUENCE FRANÇAISE CONSIDERATIONS ON MODERNIZING AND REDEFINING THE NEOLATINIC PHYSIOGNOMY OF THE ROMANIAN LANGUAGE. TWO CENTURIES OF FRENCH INFLUENCE Constantin-Ioan MLADIN “1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia (Romania) / Ss. Cyril and Methodius University of Skopje (Republic of North Macedonia) e-mail: k.mladin@gmail.com Abstract: This contribution discusses the transformations of the Romanian language (in parallel with the modernization of the Romanian public institutions) inspired or triggered by the “French model”. After some conceptual and terminological considerations (re-latinization, re- romanization, Latin-Roman occidentalization, re-occidentalization, modernity in the dynamics of the language), the author evokes the circumstances (historical, political, economic, cultural, social) that favored the franchizing of the Romanian language and details this process from a chronological perspective (the Hungarian and German branches, the Greek branch, the Russian branch). With the help of relevant examples, the most significant changes brought to Romanian by French influence (phonetic, lexical, semantic, morphosyntactic changes) are presented. The article insists on some complementary vectors in the process of franchising the Romanian language: the Phanariot princes, the preceptors and secretaries of the aristocratic families, the French consuls in the Romanian Principalities, the young people who had studied abroad and the emancipated women, the literature, the press, and the Francophone education. Key words: Franchising, French language, modern language, English language § 1. But et prémisses de la présentation. Cet exposé parlera de plusieurs paradoxes qui ont accompagné le tourbillon des transformations inspirées ou déclenchées par le « modèle français » qui ont marqué durablement l’ensemble de la 124 Vol. -
„Străjerilor” Patrimoniului Documentar Al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR
Biblioteca Națională a Republicii Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova OMAGIUOmagiu „STRĂJERILOR” „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM PATRIMONIULUI DOCUMENTAR AL BNRM Chișinău, 2017 Chișinău 2014 CZU 027.54(478-25)(091) O-52 Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Veronica Cosovan Redactori: Elena Turuta, Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Procesare computerizată: Diana Odobescu Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova ; alcăt.: Veronica Cosovan ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişi- nău : BNRM, 2017. – 248 p. : fot., tab. Bibliogr.: p. 204-219. – 50 ex. ISBN 978-9975-3096-4-6. 027.54(478-25)(091) O-52 ©Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 Omagiu „Străjerilor” patrimoniului documentar al BNRM O CARTE DE MEMORIA MEMORIEI NAŢIONALE Rostul, misiunea principală a Bibliotecii Naţionale a unei ţări este conservarea şi salvgardarea memoriei naţionale cuprinsă în documentele scrise, imprimate, iar actualmente – şi digitale. Orientarea aceasta a fost una distinctă şi categorică din chiar începutul începuturilor acestui tip de instituţie bibliotecară, început marcat de abordarea ei ca unul din atributele fundamentale ale statalităţii. De- terminantul principal reieşitor din această misiune unicală a fost, şi rămâne, de- pozitul legal, instituit prin decretul conducătorului statului, cum a fost, de ex- emplu, decretul regelui Francisc I al Franţei (1515 - 1547). În alte ţări, cu mult înaintea francezilor, acumularea documentelor scrise ale ţării într-un singur loc, în bibliotecă (numită pe atunci fie Casa cu scrisuri, ca la Giza (Egipt) la sfârşitul sec. IV - încep. sec. III î.e.n., fie Farmacie pentru suflet, ca la Teba, cu aproape un mileniu mai târziu), se făcea în virtutea misiunii coordonatoare a statului, biblioteca fiind unul din instrumentele principale folosite în acest scop. -
Swedish Journal of Romanian Studies
SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 Table of Contents Editorial ………………………………………………………………. 5 Introduction for contributors to Swedish Journal of Romanian Studies ………………………………………………………………… 7 Literature Maricica Munteanu The bodily community. The gesture and the rhythm as manners of the living-together in the memoirs of Viața Românească cenacle ………... 10 Roxana Patraș Hajduk novels in the nineteenth-century Romanian fiction: notes on a sub-genre ………………………………………………………………. 24 Simina Pîrvu Nostalgia originii la Andreï Makine, Testamentul francez și Sorin Titel, Țara îndepărtată / The nostalgia of the place of birth in Andrei Makine’s French Will and in Sorin Titel’s The Aloof Country………………………………………………............................. 34 Translation studies Andra-Iulia Ursa Mircea Ivănescu – a Romanian poet rendering the style of James Joyce’s Ulysses. The concept of fidelity in translating the overture from “Sirens” ………………………………………………………….. 42 Theatre Carmen Dominte DramAcum – the New Wave of Romanian contemporary dramaturgy .. 62 Adriana Carolina Bulz A challenge to American pragmatism: staging O’Neill’s Hughie by Alexa Visarion ………………………………………………………… 76 Cultural studies Alexandru Ofrim Attitudes towards prehistoric objects in Romanian folk culture (19th-20th century) …………………………………………………... 91 Linguistics Iosif Camară «Blachii ac pastores romanorum»: de nouveau sur le destin du latin à l’est / «Blachii ac pastores romanorum»: again, on the destiny of Latin in the East ……………………………………………………………………….. 109 Constantin-Ioan Mladin Considérations sur la modernisation et la redéfinition de la physionomie néolatine du roumain. Deux siècles d’influence française / Considerations on modernizing and redefining the neolatinic physiognomy of the Romanian language. Two centuries of French influence ………………………………………………. -
A Physical and Moral Portrait of Balkan Vlachs In
MUZEUL NAŢIONAL Vol. XX 2008 A PHYSICAL AND MORAL PORTRAIT OF BALKAN VLACHS IN HISTORICAL SOURCES (IXth-XIIth CENTURIES) DESPRE PORTRETUL FIZIC ŞI MORAL AL VLAHILOR BALCANICI ÎN SURSELE ISTORICE (SECOLELE IX-XII) Ginel Lazăr, Monica Lazăr Abstract Like any other people, the Balkan Vlachs (Romanians) came into being and defined themselves as an entity during a long and difficult historical process. Ethnoculturally and historically they share similarities but also differences which bring them closer, but also separate them from neighbouring peoples. Balkan Romanians’ physical and moral traits are differently perceived from one observer to another. For Byzantines, „Vlachs“ meant „barbarians“, namely those who didn’t speak, think or live like a Greek. Ever since Vlachs have been first mentioned in historical sources (approx. 850) until the Asanesti rebellion (1185), „the physical and moral portrait of Balkan Vlachs differs with each observer. Latin authors, especially Italians and Dalmatians, depicted them favourably, mainly highlighting their bellicose attributes and their pleasant appearance, sometimes associated to their Roman descent. On the contrary, they are often negatively perceived by their Balkan neighbours. This is not surprising at all: for Byzantines and Southern Slavics, endowed with their own states and cultures, the Vlach is „the other“, a foreigner refusing integration by asserting his own identity and even worse - often trying to establish his own state in an area they claimed“. Key words: „Romanus“, „the other“, transhumance, „kjelatori“, Haemus, Vlachs, Christians. Like any other people, the Balkan Vlachs (Romanians) came into being and defined themselves as an entity during a long and difficult historical process. Ethnoculturally and historically they share similarities but also differences which bring them closer, but also separate them from neighbouring peoples. -
Instrucţia Şi Educaţia În Principatele Române Prepaşoptiste. Observatori Şi Aporturi Franceze De La 1821 Până În Ajunul Revoluţiei De La 1848 (Ii)
INSTRUCŢIA ŞI EDUCAŢIA ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE PREPAŞOPTISTE. OBSERVATORI ŞI APORTURI FRANCEZE DE LA 1821 PÂNĂ ÎN AJUNUL REVOLUŢIEI DE LA 1848 (II) Violeta-Anca EPURE∗ După anul 1821, difuzarea limbii franceze în Principatele Române a înregistrat noi progrese datorate atât tinerilor intelectuali care reveneau de la studii din Franţa, cât şi preceptorilor care-i educau pe copiii boierilor români sau care predau în şcolile private şi publice, originari tot din patria lui Voltaire. O contribuţie importantă a avut-o şi circulaţia intensă a cărţilor autorilor francezi1, citite fie în original, fie în traducere, care au contribuit la răspândirea ideilor occidentale, în general, şi ale culturii franceze, în special 2. Încă din deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, în Principate au sosit mulţi străini; unii dintre ei posedau o cultură aleasă şi s-au angajat ca profesori în casele bogaţilor, unde predau diverse materii în limbile franceză, germană, greacă şi italiană. Mai târziu, cei mai întreprinzători dintre ei, au deschis pensioane particulare de băieţi sau de fete, cu aprobarea Eforiei Şcoalelor. Pensioanele au primit la scurt timp nu numai elevi externi, ci şi interni, de pe urma cărora proprietarii lor obţineau beneficii substanţiale. Părinţii erau mulţumiţi pentru că nu mai aveau nicio grijă cu privire la educaţia copiilor lor internaţi la pensioane, fiindu-le astfel asigurate procesul de învăţământ, însuşirea unei limbi străine cel puţin, educaţia şi bunele maniere3. În 1822, J. M. Lejeune, profesor de literatură şi fost secretar al domnului Moldovei Scarlat Callimachi şi preceptor al copiilor săi, a publicat la Editura Masson din Paris, traducerea lucrării consulului austriac din Moldova, Raicevich, Voyage en Valachie et en Moldavie. -
Gustul Muzical Al Elitelor Românesti În Oglinda Albumelor Manuscrise Pentru Pian Ms.R
Revista MUZICA Nr. 5 / 2020 STUDII Gustul muzical al elitelor românesti în oglinda albumelor manuscrise pentru pian ms.r. 2663 si ms.r. 2575 din Biblioteca Academiei Române (circa 1820-1840) Haiganuş Preda-Schimek În lucrarea de faţă mi-am propus să ilustrez prin analiza caietelor manuscrise pentru pian Ms.R. 2663 şi Ms.R. 2575 din perioada 1820-1840, păstrate în Cabinetul de muzică al Bibliotecii Academiei Române, preferinţele muzicale şi modificările ce au intervenit în gustul muzical al elitelor româneşti în acest interval de timp. Am analizat mostre din repertoriul favorit al diletanţilor de la Bucureşti şi Iaşi, urmărind opţiunile lor estetice în relaţie cu particularităţile societăţii: pluralismul etnic, imigraţia şi procesul de occidentalizare. Înainte de a intra în subiect, se impune precizarea unor aspecte care stabilesc cadrul şi clarifică obiectul analizei pe care am întreprins-o. Precizari metodice si terminologice Sfera privată şi analiza « gustului ». Am considerat practicile muzicale private mai adecvate cercetării « gustului » decât cele din spaţiul public pentru că : au un impact mai puternic şi persistă mai îndelung în memoria afectivă ; reflectă printr-o selecţie personală, individuală, tendinţele « modelor » muzicale ; sociabilităţile private ale familiilor burgheze sau aristocratice, cu un stil de viaţă cosmopolit, cu 17 Revista MUZICA Nr. 5 / 2020 oaspeţi străini, unde erau invitaţi muzicieni itineranţi, auch contribuit la răspândirea unui repertoriu specific. Acest repertoriu devine internaţional datorită schimburilor de idei, transferului cultural şi contactelor intermediate de publicul « saloanelor » între oraşe şi regiuni. Repertoriul « la modă » era gustat îndeosebi de clasa de mijloc, pentru care pianul şi educaţia muzicală devenise un indicator al statutului social. -
Revolutiunii Romane De J.A
1-7 CORESPONDINTA SECRETA §1 ACTE INEDITE ALE CAPIT.:OR REVOLUTIUNII ROMANE DE J.A. 1848. t, z 01 1 EDITAT E. C.D.ARICESCC 0 3 r C3Cr*s -BUCURESC1 , TIPOGRIFIA.ANTONTIT MANESCU, LIPSCISI No. za73. 4. PREFACA 11 Printr'utt fericith intamplare, corespondinca secreta a reposatului Joan Ioan Filippescu (Curcanu) cu mai multi din capil mi§citrif mistre de la 1848, se afla, ali In possessiunea D-lui Tudor P...R... D. Grigorie G. Tocilescu,junele nostru istorict, in- tamplandu-se sit fie amict cu D. R..., a scost.coppii dupa mat multe epistole ce i s'an parut mai interesanV te, dupit unele in extenso, dupit altele numal fragmente. Multumim d-lui Tocilescu, din preunk cu top Romanii, de serviciuln ce a addus istoriel 0 prin acésta, cum .0 de ounórea ce ne-a facut d'a ne comunica aceste thesau- re spre a le da publicitatii. Publicandu-le, scopul nostru nu este altuln death a Inlesni sarcina cellor ce ar voi sa scrie revolutiunea de la 1848; cad aceste acte,i allele ce se vor publica, cre- dem a fide interes istorict; iar din elle se pdte vedea, pe de parte, cum ail cugetat 0 ati luerat fieLcare din capit revo- utiunit pentrurealgarea programet din 1848,i pe de al- ta se pdte fac4 luminaasupra unor cestiuni case sploatat de unit con ra celor lalti; kit de ce credem not ca s'ad- 4 duce prin acésta unt serviciti causei sacre,i barba- tilor ce at cooperat la mi§carea regeneratorie de la 1848. De vom fi Incuragiatl, voint continua publicarea mal multor epistolei acte de felulti acesta, cari se ail& In possessiunea nóstra. -
Scriitori Români De Expresie Străină Traducători Ai Operelor Româneşti: Cazul Andrei Codrescu
SCRIITORI ROMÂNI DE EXPRESIE STRĂINĂ TRADUCĂTORI AI OPERELOR ROMÂNEŞTI: CAZUL ANDREI CODRESCU ROMANIAN FOREIGN LANGUAGE WRITERS - TRANSLATORS OF ROMANIAN LITERARY WORKS: THE CASE OF ANDREI CODRESCU Luiza MARINESCU1 https://doi.org/10.52744/9786062613242.18 Rezumat: În tradiţia literaturii şi a alcătuirii istoriilor literare există datina integrării în conţinutul acestora a operelor publicate în limba respectivă şi în ţara respectivă pentru prima dată. Ca urmare scriitorii de origine dintr-o anumită ţară, de expresie străină sunt de cele mai multe ori uitaţi, pe motiv că sunt revendicaţi de literaturile din limbile de adopţie ale creaţiilor lor. În cazul literaturii române, există mai multe generaţii de scriitori cu exprimare multilingvistică. Dacă în perioada medievală limba de cultură folosită de anumite cancelarii şi curţi a fost diferită de limba română, scriitorii respectivi au reuşit să devină cunoscuţi mai ales prin intermediul limbii internaţionale de cultură a momentului şi a locului. Capitolul de faţă analizează cazul lui Andrei Codrescu, un scriitor care a transformat experienţa exilului într-o carieră universitară profitabilă, în lumina literaturii pure. Cuvinte cheie: Literatura română; Exil; Literatura americană; Literatura ebraică; Literatura contemporană Abstract: The literary tradition and the production of literary histories has long focused upon “national literature,” which is to say those works written in the tongue of the country in question. As a result, writers of Romanian origin who lived in a foreign country and wrote in the language of their host country were often overlooked by Romanian critics, because such writers were considered to be exponents of the national literatures of the foreign countries in which they resided. -
Vol. II, National Romanticism, the Formation Of
DISCOURSES OF COLLECTIVE IDENTITY IN CENTRAL AND SOUTHEAST EUROPE (1770–1945) TEXTS AND COMMENTARIES VOLUME II NATIONAL ROMANTICISM – THE FORMATION OF NATIONAL MOVEMENTS DISCOURSES OF COLLECTIVE IDENTITY IN CENTRAL AND SOUTHEAST EUROPE (1770–1945) TEXTS AND COMMENTARIES EDITORIAL COMMITTEE AHMET ERSOY, MACIEJ GÓRNY, VANGELIS KECHRIOTIS, MICHAL KOPEČEK, BOYAN MANCHEV, BALÁZS TRENCSÉNYI, MARIUS TURDA DISCOURSES OF COLLECTIVE IDENTITY IN CENTRAL AND SOUTHEAST EUROPE (1770–1945) TEXTS AND COMMENTARIES VOLUME II NATIONAL ROMANTICISM – THE FORMATION OF NATIONAL MOVEMENTS Edited by Balázs Trencsényi and Michal Kopeček CENTRAL EUROPEAN UNIVERSITY PRESS Budapest • New York ©2007 by Ahmet Ersoy, Maciej Górny, Vangelis Kechriotis, Michal Kopeček, Boyan Manchev, Balázs Trencsényi, Marius Turda Published in 2007 by Central European University Press An imprint of the Central European University Share Company Nádor utca 11, H-1051 Budapest, Hungary Tel: +36-1-327-3138 or 327-3000 Fax: +36-1-327-3183 E-mail: ceupress@ceu.hu Website: www.ceupress.com 400 West 59th Street, New York NY 10019, USA Tel: +1-212-547-6932 Fax: +1-646-557-2416 E-mail: mgreenwald@sorosny.org All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, without the permission of the Publisher. ISBN 963 7326 60 X cloth 978-963-7326-60-8 Series ISBN 963 7326 51 0 Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Discourses of collective identity in Central and Southeast Europe (1770–1945) : texts and commentaries / edited by Balázs Trencsényi and Michal Kopecek. p. cm. Includes bibliographical references and index. ISBN-10: 9637326529 (v.